Judetul Arad

Situat în partea de vest a țării, de-a lungul unor importante căi de comunicații naționale și internaționale, județul Arad, poarta de vest a României, se întinde din inima Munților Apuseni până la câmpia largă și netedă formată de Mureș și de Crișul Alb. Limita nordică se desfășoară pe fațada vestică a Munților Apuseni, a Dealurilor Vestice și Câmpia de Vest, iar de la Masivul Codru-Moma, până la Valea Moneasa, limita județului coincide cu cumpăna de ape dintre Crișul Alb și Crișul Negru. În sud, județul prezintă o limită estompată, adică o cumpănă de ape joase.

Primele urme care confirmă prezența unor comunități umane pe teritoriul județului Arad datează de la sfârșitul glaciațiunii Würm, adică din perioada cuprinsă între 40.000 – 10.000 î. Hr.

Cercetările arheologice au evidențiat pe terasele joase ale dealurilor din zona Mureșului inferior, prezența unor comunități aparținând paleoliticului superior. Investigațiile întreprinse confirmă o continuitate de locuire a acestui spațiu care se încadrează în evoluția istorică generală a teritoriului locuit de români.

Agricultura, creșterea animalelor, meșteșugurile și, nu în ultimul rând, comerțul, erau ocupațiile locuitorilor din zona arădeană. Precum în restul spațiului de locuire a românilor, și aici așezările s-au reunit în obști, uniuni de obști, cnezate și voievodate. Aceste organizații de tip local au avut o mai lungă existență în timp, care se întinde până în secolele XVII–XVIII, mai ales în zona montană a actualului județ Arad.

Încadrate în voievodatul bănățean, cele din stânga Mureșului – și în voievodatul Crișanei – cele din dreapta aceluiași râu – organizațiile locale și-au construit fortificații, care dovedesc atât puterea de care dispuneau, dar și subordonarea lor politică și militară unei autorități. Cercetările întreprinse încă din secolul al XIX-lea au evidențiat, în apropierea actualului oraș Arad, în localitatea Vladimirescu, existența unei fortificații de pământ și lemn, cu urme de locuire încă din secolul al VIII–lea.

Asupra înființării comitatului Arad datele sunt incerte, cercetările efectuate până acum nereușind să elucideze această problemă. Cu certitudine, comitatul Aradului exista la începutul secolului al XIII–lea, când este amintit în documente, la 1214, comitele arădean Paul.

În secolul al XV-lea, comitatul Arad se întindea de-a lungul ambelor părți ale Mureșului. Înspre vest, dincolo de localitatea Pecica, se învecina cu comitatul Cenad. În sud, în apropierea localităților Mănăștur și Vinga se învecina cu comitatul Timiș, granița urmând râul Bega, până la pârâul Bara, zona în care se învecina cu comitatul Caraș. În est, pârâul Almaș forma granița cu comitatul Hunedoara. În nord și nord-vest se întindea, de-a lungul unei linii care cuprindea localitățile actuale Sânpaul, Șofronea și se continua la sud de Șiria, de-a lungul Mureșului, până la pârâul Roșia, la sud de Petriș, unde se mărginea cu comitatul Zărand. În timp, până la cucerirea otomană, granițele comitatului Arad, cu unele modificări nesemnificative, au rămas, în general, aceleași.

În anul 1552, orașul și comitatul Arad intră sub stăpânire turcească. Aceasta se va menține până în anul 1695. În acest interval de timp a intervenit însă și un intermezzo, în anul 1595, când Aradul, Lipova, Ineul, ultima făcând parte la acea dată din comitatul Zărand, intră sub stăpânirea Transilvaniei. Timp de 20 de ani, comitatul Arad este scos de sub dominația Semilunei otomane. În consecință, Mihai Viteazul instalează în 1599, la Ineu și Lipova, pârcălabi români.

În timpul ocupației turcești se înființează, pe teritoriul comitatului, la Arad și Lipova, două sangeacuri, la care se va adăuga și un al treilea, cel al Ineului, care era încadrat în comitatul Zărand.

În secolul al XVII – lea, comitatul Arad a avut o configurație politică și teritorială determinată de evoluția raporturilor principilor ardeleni cu turcii. După alungarea turcilor, prin pacea de la Karlowitz din 1699, Mureșul devine granița dintre austrieci și otomani. În consecință, teritoriile de la sud de Mureș, care au aparținut înainte de instaurarea ocupației turcești comitatului Arad, rămân sub stăpânire otomană. În 1718, în urma păcii de la Passarovitz, aceste teritorii au fost incluse Banatului Timișan, iar apoi comitatelor Timiș și Caraș.

Pe teritoriul de la nord de Mureș, autoritățile habsburgice hotărăsc să constituie un regiment de graniță Illyr cu centrul la Arad. Primele unități ale confiniului militar Tisa-Mureș, se stabilesc pe linia Mureșului începând cu luna iunie 1701.

În anul 1732, comitatul Arad, alături de alte comitate aparținând Partiumului, sunt desprinse de Transilvania, fiind reîncorporate Ungariei. După anul 1740, întregul comitat devine domeniu erarial, orașul având statut de „oraș privilegiat cameral”.

Reorganizarea comitatului începe din luna august 1744, când încetează administrația erarială și este numit un comite suprem al Aradului. În luna septembrie a aceluiași an, plasele Zărand și Ineu, care făceau parte din comitatul Zărand, au fost încorporate comitatului Arad. În componența acestuia intrau, astfel, după anul 1745, patru plase: Vărădia de Mureș, Miniș, Ineu și Zărand. Noi schimbări de ordin teritorial și administrativ cunoaște comitatul Arad odată cu reforma administrativă din anul 1785, din timpul împăratului Iosif al II-lea. Comitatul Arad a a devenit, în urma acestei reforme, cerc al districtului din Oradea. Odată cu revocarea, la 28 ianuarie 1790, a reformelor iosefine, comitatul Arad revine și el, ca întreaga Transilvanie, de altfel, la vechea organizare administrativ-teritorială de dinainte de anul 1785, organizare care se va menține până la începutul secolului al XIX-lea.

În preajma Revoluției de la 1848-1849, suprafața comitatului era de 6225,51 km². Teritoriul comitatului era împărțit în preajma Revoluției de la 1848, tot în patru plase: Arad, Șiria, Ineu și Zărand, la care se adăuga și orașul liber regesc al Aradului.

După Revoluția de la 1848-1849, comitatul Aradului suferă unele modificări. La începutul anului 1850, comitatul Arad, împreună cu sudul comitatului Bihor, care a fost desființat și împărțit în două, formează împreună circumscripția administrativă a Oradiei Mari, cu capitala la Oradea.

În luna august 1852 are loc o nouă organizare administrativă, prin mărirea la șase a numărului plaselor. După anul 1861, numărul plaselor s-a mărit la șase, acestea fiind: Arad, Chișineu-Criș, Pâncota, Ineu, Buteni și Radna. Suprafața comitatului era tot de 5578,96 km².

Prin politica inaugurată în anul 1867, prin pactul dualist, Transilvania este încorporată Ungariei, comitatul arad evoluând în continuare, alături de comitatele din Transilvania. Organizarea teritorial administrativă a comitatului Arad înregistrează un nou moment în evoluția sa, în anul 1876. Comitatul Zărand este acum desființat definitiv, teritoriul său fiind împărțit între comtatele Arad și Hunedoara. Prin suprafața pe care o avea, comitatul Arad se situa pe locul al unsprezecelea între cele 63 de comitate ale Ungariei și Transilvaniei. Conform recensământului din 1890, cele zece plase cu localitățile aparținătoare au fost următoarele: Arad, Ineu, Sebiș, Elek, Chișineu-Criș, Hălmagiu, Pecica, Radna, Târnova, Șiria.

Odată cu înfăptuirea marii Uniri, județul Arad se încadrează definitiv între hotarele statului român unitar, cunoscând organizarea noii administrații.

Limba română devenea limba oficială în serviciile publice și, după caz, acolo unde naționalitățile conlocuitoare formau 1/5 din populație se putea folosi în administrație și limba proprie a acestora.

După pacea de la Trianon (4 iulie 1920), în urma trecerii în componența statului maghiar a celei mai mari părți din cadrul Plasei Elek (Aletea), suprafața comitatului Arad a scăzut de la 6443,39 km², cât a avut la recensământul din anul 1910, la 6005 km². Județul Arad cuprindea acum, pe lângă orașul Arad, comunele rămase din vechiul comitat Arad, precum și câteva localități din comitatul Cenad. În fruntea județului se afla prefectul, ajutat de subprefect, care se ocupa de partea administrativă și care era și el ajutat de Consiliul Județean, ce avea privilegii autonome.

În anul 1926, în urma aplicării prevederilor reformei administrative din anul 1925, se modifică organizarea administrativă a județului. La această dată, teritoriul județului Arad era împărțit în zece plase.

Ca urmare a unor solicitări formulate de autoritățile locale încă în anul 1921, în componența județului Arad intră acum încă zece localități, suprafața județului ajungând acum la 6255 km².

Această structură administrativă a județului Aradrămâne în vigoare până la sfârșitul anului 1929. Prin Înaltul decret Regal nr. 4063/ 7 decembrie 1929, este modificată împărțirea administrativă a județului Arad. De data aceasta, prin trecerea comunei Talpoș în componența județului Bihor, suprafața sa scade la 6248 km², iar prin desființarea plasei Spineni, cele 225 de comune rurale erau împărțite în nouă plasei. Aradul era singura comună urbană care avea acest statut.

O nouă modificare a structurii administrative a județului Arad s-a produs în anul 1936, când cele 227 comune rurale au fost cuprinse în zece plase, numărul lor crescând prin înființarea plasei Târnova. Numărul localităților a fost și el modificat la 234.

În timpul regimului antonescian, în anul 1941, se schimbă structura administrativă a județului, acesta cuprinzând 13 plase.

După al Doilea Război Mondial, județul arad este integrat în regiunea Banat, fiind împărțit în câteva raioane. În anul 1968, odată cu reorganizarea administrativă a României, este reînființat județul Arad actual.

 Prof. Corneliu Pădureanu 

Agenda de lucru

Agenda Prefectului

30.10.2017 - 05.11.2017

Luni 06.11.2017

1100 - Ședință operativă

1130 - Colegiu Prefectural

Marți 07.11.2017

- Activități curente

Miercuri 08.11.2017

1330 - Vizită Ambasador SUA

Joi 09.11.2017

0900 - Audiențe

Vineri 10.11.2017

- Activități curente

Sâmbătă 11.11.2017

Duminică 12.11.2017

 

Notă: Programul poate suferi modificări în funcție de dispozițiile venite din partea conducerii MAI sau în cazul unor evenimente neprevăzute.

Arhiva agenda de lucru

© 2010. Toate drepturile rezervate. Institutiei Prefectului judetului Arad